- dribl·i
- vn спорт. вести мяч, шайбу \dribl{}{·}i{}ad{·}o дриблинг.
Эсперанто-русский словарь. 2014.
Эсперанто-русский словарь. 2014.
dribble — drib|ble1 [ drıbl ] verb 1. ) intransitive if you dribble, SALIVA (=the liquid in your mouth) comes out onto your chin: The baby was dribbling. a ) intransitive or transitive if a liquid dribbles or you dribble it, it flows slowly in small drops … Usage of the words and phrases in modern English
dribble — [ dribl ] n. m. • 1913; de l angl. dribble → dribbler ♦ Anglic. Sport Action de dribbler. Recomm. offic. drible. ● dribble nom masculin (anglais dribble) Action de dribbler. dribble … Encyclopédie Universelle
dribbleur — dribbleur, euse [ driblɶr, øz ] n. • 1895; de dribbler ♦ Anglic. Sport Joueur, joueuse qui dribble bien ou aime dribbler. Recomm. offic. dribleur, euse. ● dribbleur, dribbleuse nom Joueur(euse) qui dribble ou qui dribble bien. dribbleur n. m … Encyclopédie Universelle
drible — dribble [ dribl ] n. m. • 1913; de l angl. dribble → dribbler ♦ Anglic. Sport Action de dribbler. Recomm. offic. drible … Encyclopédie Universelle
dribleur — dribbleur, euse [ driblɶr, øz ] n. • 1895; de dribbler ♦ Anglic. Sport Joueur, joueuse qui dribble bien ou aime dribbler. Recomm. offic. dribleur, euse … Encyclopédie Universelle
dribla — DRIBLÁ, driblez, vb. I. intranz. (Sport) A conduce mingea sau pucul (cu piciorul, mâna, crosa etc.) în aşa fel încât să şi înşele adversarul direct şi să poată trece de el. ♦ tranz. A şi înşela şi a şi depăşi adversarul direct printr o conducere… … Dicționar Român